Dacă citești asta, probabil ai fost operat de curând la genunchi și ai o grămadă de întrebări. E normal, încerc să-ți răspund la cele pe care le aud cel mai des.
Mai întâi, să știi că ce simți acum e de așteptat, genunchiul e umflat, pare mai mare și mai cald decât celălalt, uneori te strânge sau te trage. Piciorul pare că nu este al tău,nu răspunde la comenzi simple, simți parcă nu te ascultă. mai ales coapsa, care slăbește foarte repede după operație. Pare mult, dar e parte din proces și se rezolvă.
În primele săptămâni, recuperarea nu înseamnă lucruri spectaculoase, se învârte în jurul a patru lucruri simple: să scadă umflătura, să poți întinde genunchiul complet, să ,,pornești” din nou mușchiul din fața coapsei și să înveți să mergi corect.
Umflătura și durerea vor avea zile bune și zile mai puțin bune. Într-o zi poți merge mai bine, a doua zi genunchiul reacționează mai tare. Nu înseamnă că ai stricat ceva, corpul nu avansează în linie dreaptă, și e mai bine să știi asta de la început decât să te sperii la prima zi mai grea.
Ce le spun de obicei pacienților în prima perioadă este să asculte genunchiul. Dacă după ce ai făcut ceva se umflă mult sau doare mai tare a doua zi, a fost prea mult. Dacă sunt lucruri care merg bine, continui. Nu e nevoie să te forțezi și nici să stai nemișcat, mișcarea blândă ajută, dar dozată.
Ți-ai putea pune întrebarea „în cât timp mă întorc la normal”. Pentru treburile de zi cu zi, mers, scări, serviciu, se întâmplă de obicei destul de repede, în câteva săptămâni sau luni, în funcție de ce îți spune chirurgul și de ce intervenție ai ( dacă pe lângă ligamentoplastie mai ai și meniscul, sau cartilajul etc) . Pentru sport, mai ales cel cu schimbări de direcție, vorbim de aproximativ nouă luni sau mai mult. Știu că pare mult, dar graftul, adică ligamentul nou, are nevoie de timp să se adapteze, iar mușchii au nevoie de timp să redevină puternici. Cei care se grăbesc riscă să se accidenteze din nou, și asta nu vrea nimeni.
Un lucru pe care îl văd des este că, pe la 3-4 luni, oamenii se simt bine și vor să facă mai mult. Genunchiul nu mai doare, mergi normal, parcă ai fi gata. Atunci e perioada în care e cel mai ușor să te grăbești, și tot atunci ai nevoie de cea mai multă răbdare. Dacă ajungi acolo și simți tentația, vorbește cu terapeutul înainte să accelerezi.
Mai e ceva, și anume că nu trebuie să faci asta singur. Chirurgul îți spune ce restricții ai după operație, mai ales dacă ai avut și menisc sau alte leziuni, iar kinetoterapeutul te ajută să treci prin etape în ordinea potrivită. Eu nu pun aici exerciții, pentru că ce e potrivit pentru tine depinde de tipul de operație și de cum răspunde genunchiul tău, iar un program luat de pe internet poate fi prea puțin sau prea mult.